Copy
26 noiembrie
View this email in your browser
Share
Forward
Buletin informativ - Administrația Fondului Cultural Național
„Cultura nu va deveni o prioritate în România viitorilor 30-40 de ani decât dacă este asumată ca atare”

-interviu cu Alin Ciupală, membru în Consiliul AFCN
 
Care credeți că este rolul AFCN în societatea românească?

Poate cel mai bine este ilustrat rolul AFCN astăzi de numărul foarte mare de proiecte depuse în fiecare an pentru a obține finanțare. Faptul că se vorbește foarte mult despre această instituție, pe tonuri și voci diverse, reprezintă un alt indicator. De asemenea, spune ceva și numărul mare de participanți la fiecare consultare cu operatorii culturali. AFCN reprezintă, deocamdată cel puțin, principala verigă între banii publici și instituțiile private și publice active în perimetrul cultural.

Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită activitatea AFCN?

Printr-o majorare a sumelor pe care Fondul le gestionează și printr-o relaxare a legislației fiscale în sensul debirocratizării, ceea ce ar ușura colaborarea dintre instituție și operatorii culturali.

Ce propuneri aveți pentru lărgirea ariei beneficiarilor de finanțări? (în continuare, cei mai mulți beneficiari sunt din București) Dar pentru diversificarea lor?

Mă gândesc dacă această chestiune nu este o falsă problemă. Fără îndoială, există oameni, asociații, organizații etc. meritorii, care au inițiative și proiecte demne de atenție nu doar în București, ci în întreaga țară. Cine îi împiedică să aplice? Nimeni. Toți aplicanții sunt obligați să respecte aceleași reguli, fără excepție. Niciun aplicant nu a fost respins din cauza zonei geografice în care își avea sediul sau a mediului social, urban sau rural din care provenea. De asemenea, diversitatea proiectelor depuse până acum reflectă, după părerea mea, diversitatea societății românești în ansamblul ei, atâta câtă este.
Dacă sediul AFCN ar fi la Câmpina, să spunem, tot Bucureștiul ar fi pe primul loc la imaginarea, construirea și depunerea proiectelor. A construi un proiect cultural, cu toate etapele lui, este o chestiune complicată și nu la îndemâna oricui. În plus, am putea să ne întrebăm dacă nu cumva în județele României operatorii culturali sau o parte a lor nu au găsit deja variante alternative de finanțare, de exemplu Consiliile județene sau entități private.
Cred că un sistem funcțional, perfectibil și nu perfect, nu ar trebui schimbat doar de dragul reformei. Nici măcar incriminarea slabei popularizări nu mi se pare un argument valabil astăzi datorită tehnologiei disponibile.
În concluzie, subiectul întrebării trebuie evaluat cu prudență.

Cum vedeți AFCN peste 10 ani?

Cred că două pericole se află undeva în umbra activității viitoare a AFCN. În primul rând, politizarea. Numirea de „oameni de partid” în conducerea administrativă și în componența Consiliului este periculoasă. Deocamdată pentru a ne face o idee avem la dispoziție perioada de până în 2014.
Al doilea pericol vine chiar din partea operatorilor culturali. În fond, ce vor aceștia? În ce măsură există o viziune mai largă, un element comun între asociația A, B sau C? Se cere o viziune de perspectivă a AFCN, o strategie pe termen scurt, mediu și lung. Mi se pare firesc și chiar obligatoriu atâta vreme cât instituția este una publică. Dar operatorii culturali au o asemenea viziune?
Ar mai fi și un alt aspect, complementar. Astăzi s-a ajuns la un echilibru între dorința operatorilor de a primi cât mai mulți bani și posibilitățile financiare, legale, administrative ale instituției de a oferi acești bani. Cred însă că subiectul bani nu reprezintă cea mai importantă chestiune, ci proiectele culturale care să însemne cu adevărat ceva, care să lase o urmă, dincolo de un volum sau de un festival. Sigur, volumele, festivalurile, sunt foarte importante, nu vreau să relativizez valoarea lor. Dar poate ar cam fi timpul să ne gândim și la altceva. La educația culturală pe termen lung, de exemplu.

Cum ar putea cultura deveni o prioritate pentru România?

Cultura nu va deveni o prioritate în România viitorilor 30-40 de ani decât dacă este asumată ca atare. Din 1990 până astăzi cultura nu a fost o prioritate veritabilă iar lucrurile nu se pot schimba de la sine.

 
Alin Ciupală este profesor universitar în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea București, secretar științific al Institutului de Istoria Artei și editor al celor 3 reviste editate de Institut. În perioada 2005-2015 a fost cercetător științific principal în cadrul Institutului Diplomatic Român. Din 2006 în prezent este fondatorul și directorul „Centrului de studii rome” din cadrul Facultății de Istorie, Universitatea București. Este specializat în istorie modernă a românilor, este autorul volumului „Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea. Între public și privat”, București, Ed. Meridiane 2003. În perioada 2007-2009 a fost membru al comisiilor de evaluare AFCN. 
Facebook
Facebook
Website
Website
Instagram
Instagram
Email
Email
YouTube
YouTube
Copyright © *|2015|* *|Administrația Fondului Cultural Național|*, All rights reserved.

unsubscribe from this list   






This email was sent to <<Email Address>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
AFCN · Str. Barbu Delavrancea nr. 57 · Sector 1 · Bucharest 011354 · Romania

Email Marketing Powered by Mailchimp