Copy
6 - 11 octombrie
View this email in your browser
Share
Forward
Buletin informativ - Administrația Fondului Cultural Național
    Continuăm tradiția fiecărei sesiuni de finanțare și lansăm invitația adresată specialiștilor de a-și depune candidatura, sau de a face nominalizări, pentru constituirea comisiilor de evaluare a proiectelor culturale, care vor fi depuse spre finanţare în sesiunea I/2015-2016.
    Se vor constitui șase comisii pentru domeniile: ARTE VIZUALE, TEATRU, MUZICĂ, DANS, PATRIMONIU CULTURAL MATERIAL și PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL.
   Este utilă expertiza într-unul din domeniile: arte vizuale, istoria artei, curatoriat, muzică, teatru, dans, istorie, antropologie, etnografie, muzeografie, administrarea patrimoniului, politici culturale, management cultural. În selectarea candidaturilor constituie un argument experiența în evaluarea și gestionarea de proiecte culturale.
   
Procesul de evaluare se desfășoară on-line și nu necesită prezenţa expertului în București pe parcursul evaluării, care va avea o durată de 20 de zile calendaristice. Evaluarea proiectelor este o activitate remunerată. Precizăm că, în conformitate cu legea, nu poate fi evaluator o persoană ce are statutul de funcţionar public.
     Vă rugăm să ne transmiteți formularul de candidatură completat însoţit de un CV în limba română. Așteptăm propunerile și/sau candidaturile dumneavoastră prin e-mail la adresele contact@afcn.ro și oana.petrescu@afcn.ro, prin fax la nr. 021.891.98.65 sau la sediul instituţiei, în atenţia Oanei Petrescu.
    Formularul de candidatură pentru înscrierea ca expert evaluator independent se poate descărca de pe pagina de Internet a
AFCN. Data limită pentru transmiterea materialelor este marți, 27 octombrie 2015.
Așezămintele brâncovenești
  • 11 octombrie, ora 11,30 – Tur ghidat la Biserica ”Domnița Bălașa”, istoric de artă: Oana Marinache
Arhiva de arhitectură
  • 8 octombrie, ora 19.00 – Conferință ”Casele arhitecților din București” – Palatul Șuțu
Bucharest Art Week, Laughter and Forgetting
  • 9 octombrie, Hanul Gabroveni – expoziția principală a 16 artişti din Europa, India, Israel și SUA
Toamna Muzicală Clujeană
  • 2-23 octombrie - Colegiul Academic și Academia de Muzica Gheorghe Dima - Cluj-Napoca
IndependNET
  • 6 octombrie - ZERO | Váróterem Projekt (CJ) la Teatru FiX, Iași
Festivalului draMA 7, Odorheiu Secuiesc
  • 5 – 10 octombrie – spectacole la Teatrul Tomcsa Sándor, Teatrul Odeon, Teatrul Szigligeti din Oradea și Universitatea de Arte din Tg. Mureș.
Continuăm să vă împărtășim din părerile celor care
s-au implicat în crearea și formarea AFCN, în decada ce s-a scurs de la înființarea sa.
AFCN ȘI-A DOVEDIT CU PRISOSINȚĂ NECESITATEA!

- Interviu cu Virgil Ștefan Nițulescu, director general al Muzeului Național al Țăranului Român
AFCN: Ați fost alături de Administrația Fondului Cultural Național încă de la înființare. Și apoi, în cei zece ani de AFCN ați fost foarte aproape de instituție și vocal atunci când ați simțit că e nevoie de o „corecție de curs”. Cum evaluați decada de activitate a instituției?
Virgil Ștefan NIȚULESCU:
Evident, per total, evaluarea este pozitivă. Las la o parte faptul că am fost unul dintre cei care a contribuit, în 2005, la înființarea instituției – și cred că faptul, în sine, a fost foarte bun. Modul cum a evoluat, în timp, AFCN a fost, însă, sinuos. Pe de o parte, este limpede că a apărut o anume profesionalizare, o anumită „rutină“ (în sensul bun al termenului) în activitatea obișnuită a instituției. Pe de altă parte, au existat și factori negativi: instabilitatea la nivelul conducerii (lucru pentru care nu se face vinovat personalul AFCN, ci conducerile succesive ale Ministerului), intervenția unor factori exteriori în procesul de evaluare a proiectelor și nivelul inegal al experților evaluatori.
Așadar AFCN și-a dovedit, cu prisosință, necesitatea, chiar dacă nu a putut funcționa, întotdeauna, așa cum ar fi fost de dorit.
 
AFCN: Care ar fi aspectele problematice care ar trebui avute în vedere de AFCN în viitorul imediat?
V.Șt.N.:
În primul rând cred că AFCN are nevoie de o perioadă de stabilitate din punct de vedere organizațional. Nu poți cere unei instituții să funcționeze bine atunci când îi schimbi conducerea odată la doi ani.
În al doilea rând, ar trebui reluat dialogul cu operatorii culturali, pentru că există multe nelămuriri – mai degrabă, decât nemulțumiri – cu privire la modul de întocmire a proiectelor. Numărul proiectelor respinse administrativ este nepermis de mare. AFCN nu are dreptul să privească, pasiv, cum proiecte care, din punct de vedere cultural sunt, poate valoroase, sunt respinse doar pentru că cineva nu a fost atent la completarea informațiilor necesare. AFCN ar trebui să îi ajute pe cât mai mulți dintre operatori să treacă de etapa administrativă; impresia mea, acum, este că respingerea administrativă a proiectelor este o etapă de selecție imorală. Este ca și cum Administrația ar fi satisfăcută că operatorii nu sunt în stare să întocmească proiectele în mod corect. Dacă greșesc, să fiu iertat, dar asta este o impresie generală, nu doar o părere a mea. Scopul AFCN ar trebui să fie acela de a sprijini operatorii culturali în procesul de scriere a proiectelor, astfel încât selecția să fie făcută asupra unui număr cât mai mare de proiecte, pe fond, nu pe formă. Cu alte cuvinte, AFCN nu poate doar să se rezume la a distribui niște bani, ci trebuie și să îi distribuie moral.
În al treilea rând, cred că este necesară o creștere a gradului de cooperare a AFCN cu Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală pentru a putea crește o generație puternică de experți evaluatori. Va trebui să ajungem la momentul în care persoanele selectate în comisii să fie doar experți evaluatori atestați. Pe de altă parte, activitatea membrilor comisiilor trebuie, la rândul ei, monitorizată chiar de salariații AFCN, pentru a se asigura că nu își fac apariția derapaje de genul aplicării unor criterii de evaluare bazate pe simpatii, antipatii și relații personale.
În al patrulea rând, este nevoie, evident, de mai mulți bani. 
 
AFCN: Cum ați dori să se dezvolte AFCN în următoarea decadă. Care ar fi aspectele de care ar trebui să se țină cont în definirea priorităților, a strategiei generale?
V. Șt.N.:
 AFCN trebuie să rămână unul dintre principalii finanțatori autonomi din România pentru domeniul culturii. Cu alte cuvinte, rolul său ar trebui să crească, ținând cont și de sugestiile pe care le-am făcut și, sunt convins, de multe altele, mai aplicat exprimate.
Nu cred că trebuie schimbată strategia actuală. Instituția ar trebui, doar, consolidată, pentru a crește gradul de încredere de care se bucură, în rândul operatorilor culturali. Acesta, în momentul de față, este, relativ, scăzut, tocmai din cauza intervențiilor factorilor amintiți, care lasă impresia că finanțările sunt decise arbitrar și incorect.
 
AFCN: O urare pentru AFCN...
V. Șt.N.: 
Sănătate și bani!
Virgil Ștefan Nițulescu este doctor în istorie și manager cultural cu experiență în politici culturale. A fost secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor – ICOM și este în prezent președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România. În 2005 a făcut parte din grupul de experți care au contribuit la elaborarea legii de funcționare a AFCN.
Facebook
Facebook
Website
Website
Instagram
Instagram
Email
Email
Copyright © *|2015|* *|Administrația Fondului Cultural Național|*, All rights reserved.

unsubscribe from this list