Copy
7 - 13 decembrie
View this email in your browser
Share
Forward
Buletin informativ - Administrația Fondului Cultural Național
„AFCN A REUȘIT DESTUL DE BINE SĂ RĂSPUNDĂ NECESITĂȚILOR UNEI SOCIETĂȚI ÎNCĂ SUBDEZVOLTATE CULTURAL”
- interviu cu Laurențiu Brătan
AFCN: Cum evaluați decada de activitate a AFCN?
 
Laurențiu Bratan:
Mi se pare că AFCN e un model de bune practici și transparență printre instituțiile care finanțează proiecte culturale în România. Încă de la bun început, AFCN și-a structurat foarte bine cadrul legal și procedural al întregului proces - de la aplicații, la selecție, finanțare și decontare. Mi s-a părut nostim, de-a lungul anilor, să descopăr că formularele de aplicație, calendarele sesiunilor de finanțare, și până la Ghidul solicitantului, să fie copiate "copy-paste" de alte instituții publice din România. Atât de prostește copiate uneori, încât au uitat chiar să le adapteze în întregime propriilor programe. Au uitat în formulare explicații sau rubrici care erau neaplicabile acelor programe, care erau valabile doar pentru AFCN. Nu am să dau nume, ca să nu le fac de râs. Dar mi se pare că acest fapt dovedește că AFCN și-a construit foarte solid și profesionist procedurile și documentele, ceea ce e o raritate în România, unde toate aceste lucruri se fac, de cele mai multe ori, pe genunchi. Și că a ajuns un model copiat de alte instituții publice, măcar în formă, dacă nu și în fond. Bănuiesc că și AFCN s-a inspirat din alte programe (probabil din străinătate?) atunci când și-a alcătuit procedurile și documentele, ceea ce e firesc până la un punct, căci nu cred că AFCN a inventat roata. Meritul AFCN e că a știut să adapteze foarte bine acele formulare și documente propriilor nevoi și priorități.
Apoi, din câte știu eu, AFCN e prima instituție publică din România, care finanțează programe culturale, cu o procedură de concurs complet digitalizată. Depunerea dosarelor de aplicație se face exclusiv online, ceea ce e o abordare modernă și extrem de practică. E o economie de timp extraordinară pentru operatorii culturali și o abordare foarte ecologistă!
Asta referitor la formă.
Referitor la fond, cred că AFCN a reușit destul de bine să răspunda necesităților unei societăți încă subdezvoltate cultural. Prioritățile de finanțare s-au îndreptat preponderent către domenii subfinanțate de instituțiile publice românești - formele contemporane ale artei și mai ales interdisciplinaritatea și abordările neconvenționale. Palmaresul AFCN e impresionant, iar unele proiecte care ulterior s-au dovedit solide și fiabile pe termen lung (așa cum e și Festivalul Anim'est) au putut demara și grație AFCN.
Nu cred că AFCN a fost, de-a lungul vremii, complet neatinsă de influențele și jocurile politice. La nivelul conducerii, au fost cazuri în care directorii AFCN au fost îndepărtați și schimbați abuziv, așa cum s-a întâmplat în 2009 cu Andreea Grecu. E însă de apreciat faptul ca acest lucru nu a afectat pe termen lung fundamentele instituției - modul de desfășurare a programelor și prioritățile de finanțare, așa cum s-a întamplat în alte institutii (ex. CNC).
 

AFCN: Care ar fi aspectele problematice care ar trebui avute în vedere de AFCN în viitorul imediat?
 
L.B.:
Asa cum spuneam mai sus, AFCN și-a eficientizat, de-a lungul vremii, procedurile de concurs. Cred că partea nereformată a rămas cea referitoare la deconturi - greoaie, inflexibile și stufoase. Desigur, la acest capitol AFCN are mâinile complet legate în măsură de 80%, căci trebuie să respecte legislația naționala - ea însăși greoaie, ucigător de birocratică și inflexibilă. Cred însă că în proporție de 20%, AFCN poate ameliora aceste proceduri - de exemplu, în ceea ce privește respectarea strictă, la decont, a bugetului depus de operatorul cultural odată cu semnarea contractului de finanțare. Desigur că AFCN trebuie să respecte cadrul legal general, dar că are și o anumită autonomie atunci cand vine vorba de stabilirea regulilor de decont. Ar fi extrem de practic și util pentru toată lumea (AFCN și operatorii culturali deopotrivă) ca, la decont, să se poată jongla între liniile bugetare, cel puțin într-un anumit procent, dacă nu complet liber. Alte instituții finanțatoare românești permit abateri de 20% între liniile bugetare, iar la altele poți face astfel de permutări complet liber. Programele culturale europene permit și ele modificări între liniile bugetare de 20-30% și, cu aprobare prealabilă, chiar și mai mari. Fundamentarea acestei practici este că un buget depus de un operator cultural în aprilie, pentru un proiect ce are loc în octombrie-noiembrie nu poate fi decât ESTIMATIV, în niciun caz definitiv.
 
Chiar dacă ceea ce spun mai departe înseamnă să mă fac avocatul părții adverse, vreau să fiu corect și să remarc că există o inegalitate de șanse între ONG-urile aflate la început de drum și cele cu experiență. Din start, un ONG debutant pierde puncte la capitolul "Ediții precedente" sau CV-uri și raport de activitate pentru anul precedent, chiar dacă poate calitatea artistică și justificarea proiectului depus sunt excelente. Ar fi corect ca lor să le fie rezervat un capitol aparte atunci când candidează și să le fie alocat un fond de finanțare separat. Așa se procedează la CNC cu proiectele cinematografice (filme) de debut. Evident, asta înseamnă, cel mai probabil, ca fondurile AFCN să o permită.
 

AFCN: Cum ați dori să se dezvolte AFCN în ceea ce privește strategia, prioritățile?
 
L.B.:
Cred că prioritățile de finanțare actuale sunt foarte potrivite și pentru mediul cultural românesc, și pentru societatea românească, și pentru contextul european în care evoluează ele și în care vor să se integreze în toate aspectele. Ele ar trebui păstrate în anii care vin. Cred că AFCN trebuie să continue să încurajeze modernitatea și dinamismul în cultură, interdisciplinaritatea, abordările neconvenționale. De asemenea, mi se pare că AFCN a reușit să găseasca un echilibru între proiectele mari, de anvergură; și cele care se adresează unor comunități restrânse, dar care, și ele, au nevoile lor. Desigur că proiectele mari au o vizibilitate mare, ceea ce sporește și vizibilitatea instituțiilor finanțatoare, în speță AFCN. Dar cultura de calitate se poate face și în Capitală, ca și la sate. Cel mai important e ca proiectele să fie de calitate și să aducă ceva cu adevărat folositor celor care le recepționează.
Nu vreau să se creadă ca sunt printre cei care strâmbă din nas când aud de folclor. Sunt un admirator al Muzeului Țăranului Român, de exemplu, ca model de abordare modernă și pertinentă a noțiunii de folclor și de patrimoniu cultural. E foarte bine ca AFCN să finanțeze proiecte care valorifica patrimoniul folcloric al etniilor care trăiesc în România, cu condiția ca aceste proiecte să țină cont de evoluția societății în care trăim și să propună forme de abordare a folclorului în pas cu evoluția tehnologică și socială.
 

AFCN: O urare pentru AFCN...
 
L.B.:
La mulți ani! Vă urez să fiți apolitici și să serviți doar cultura pe criterii de calitate!

Laurențiu Brătan este licențiat în Marketing teatral și timp de zece ani a realizat rubrica cinematografică la săptămânalul 22 și la Arhitext Design. Din 2000 este colaborator la Observator cultural și la Dilema Veche. A lucrat până în 2013 la Institutul Cultural Francez din București, organizând festivaluri și evenimente de film. Din 2005 e preşedinte al Asociaţiei ESTENEST, care organizează Festivalul Internaţional al Filmului de Animaţie Anim’est.

Facebook
Facebook
Website
Website
Instagram
Instagram
Email
Email
Copyright © *|2015|* *|Administrația Fondului Cultural Național|*, All rights reserved.

unsubscribe from this list