Copy
12 - 18 octombrie
View this email in your browser
Share
Forward
Buletin informativ - Administrația Fondului Cultural Național
SFATURI PRACTICE

    Ne-au parvenit o serie de sugestii și comentarii legate de numărul mare de proiecte respinse administrativ. Revenim cu precizarea că aplicația online este astfel structurată încât doar deponentul poate şterge sau adăuga informații în proiect, în perioada de 30 de zile în care se depun solicitările de finanțare.
     Echipa AFCN nu poate interveni asupra informațiilor, nici să adauge materiale pe care ați omis să le inserați. 
     Făcând o analiză a proiectelor respinse administrativ, am constatat că multe sunt încercări preliminare, abandonate pe parcurs. În aceste cazuri vă recomandăm fie să le ştergeți înainte de a se încheia perioada de depunere, fie să ne comunicați în scris faptul că intrarea respectivă nu este decât o încercare și că nu doriți să fie luată în considerare. Astfel, se va evita publicarea lor în lista proiectelor respinse administrativ. 
    Pentru a vă da o mână de ajutor în procesul de completare a formularului de finanțare, republicăm un scurt ghid de înregistrare online a proiectelor culturale. Vă stăm la dispoziție pentru orice alte nelămuriri sau întrebări. 

      Spor la scris și succes!

 
     Până în 27 octombrie puteți să înscrieți proiecte culturale pentru prima sesiune de finanțare AFCN pentru 2016. Înregistrarea corectă pe site a tuturor informațiilor despre proiectul pe care doriți să-l implementați și a documentelor necesare poate fi decisivă în obținerea finanțării. De aceea, am făcut un rezumat al Ghidului solicitantului care să vă fie de ajutor:
 
  • Pentru accesul în aplicaţie, folosiţi butonul „Logare / Înregistrare” din partea de dreapta sus a site-ului. Solicitanţii noi vor înregistra un cont nou, cei care au deja un cont îl pot folosi, dar atenție! nu se va interveni asupra proiectelor înscrise deja. Pentru a fi luat în considerare, proiectul trebuie să fie înregistrat în sistem începând cu data de 02 iulie 2015;
  • Pentru adăugare proiect selectaţi din meniul aplicaţiei „Adăugare proiecte - Adăugare proiect cultural”, apoi urmaţi paşii indicaţi mai jos. Atenţie: completaţi toate câmpurile şi furnizaţi informaţii complete. Câmpurile cu asterisc sunt obligatorii;
  • Nu lăsați pe ultima zi finalizarea formularului și încărcarea documentelor solicitate în aplicația online! Este posibil ca din cauza numărului mare de accesări aplicația să funcționeze lent;
  • Salvați din când în când astfel ca informațiile completate în formular să nu se piardă. Asta pentru că inactivitatea pe pagină duce la delogarea automată din aplicație și implicit, la pierderea informațiilor nesalvate;
  • Redactarea planului proiectului într-un fișier Word și apoi încărcarea prin copy/paste în formularul online se poate dovedi o practică salvatoare de timp prețios;
  • Formularul online nu suportă redactarea textelor cu diacritice;
  • Respectați instrucțiunile cu privire la formatul și rezoluția documentelor pe care trebuie să le încărcați în aplicație. Asta poate fi cauza pentru care nu puteți încărca un document în formularul online;
  • NU încărcați în aplicație situații financiare anuale sau balanțe de verificare lunare în locul raportului de activitate aferent anului 2014. Riscați eliminarea administrativă. Raportul anual trebuie să reflecte strategia de programe și experiența instituțională în gestionarea de proiecte culturale;
  • Pentru declarația pe proprie răspundere este obligatorie folosirea modelului agreat, existent pe site-ul www.afcn.ro, la secțiunea Finanțări Proiecte Culturale/Documente utile.
  • Mai faceți o ultimă verificare la final, eventual după ce vă odihniți ochii și faceți ceva exerciții de dezmorțire :). Verificați dacă toate documentele solicitate în aplicație sunt încărcate. Se iau în considerare doar documentele existente în aplicația online.   
            Succes!
    - INTERVIU CU DELIA MUCICĂ
AFCN: 10 ani de AFCN, cu suișuri, coborâșuri, contestații și felicitări. Cum vedeți această perioadă?

Delia Mucică:
Au fost mai mulți ani de AFCN decât aceștia 10 pentru că AFCN, în prima variantă de fond cultural - de FCN - fără personalitate juridică, a fost constituit în 1998 cu aceeași idee de a pune deoparte și de a constitui un fond din surse extrabugetare care să finanțeze proiecte culturale. Deci prima încarnare, ca să spun așa, a acestei idei, a apărut în 1998. E adevărat că acea perioadă a fost destul de ștearsă, dar a făcut să intre în conștiința tuturor faptul că finanțările proiectelor culturale nu se mai dau discreționar, undeva pe un colț de masă, într-un birou din Minister, ci există un fond constituit pentru asta și un minim de proceduri.
Administrația Fondului Cultural Național a avut marea șansă de a fi înființată la începutul unui nou ciclu de guvernare și atunci poate lucrurile au fost mai ușor de mișcat la nivelul Ministerului Finanțelor. Ideea constituirii acestuia a fost una foarte apropiată mie. AFCN este pentru mine unul dintre copiii de suflet, așadar nu pot să fiu foarte critică. Sigur că nu sunt o mamă nebună să consider că acest copil al meu este perfect, dar cred că s-a făcut un pas extraordinar de la un sistem de finanțare netransparent - de fapt, nu era un sistem pentru că nu avea niciun fel de structură, de criterii clare - la un sistem în care știi dinainte care sunt condițiile, știi la ce să te aștepți, în care sesiunile sunt anunțate din timp, în care lucrurile se petrec cât mai transparent cu putință... Nu întotdeauna foarte transparent, însă mi se pare un pas extraordinar către ceea ce ne-am dorit cu toții: o democratizare a accesului la finanțări și o bună guvernanță a sectorului.
Mai sunt multe de făcut, din păcate. Acele suișuri au fost nu foarte de durată, coborâșurile au fost, din păcate, destul de prelungite în anumite perioade. Au fost și perioade proaste din punctul de vedere al fondurilor care se constituiau, ceea ce a avut un impact negativ asupra vizibilității și a consistenței contribuției AFCN la diversificarea ofertei culturale, căci despre asta vorbim până la urmă. Dar în ansamblu, aș spune că până la urmă, lucrurile au avut un trend ascendent, mai ales în ceea ce privește consistența fondului. Sigur, nu putem ignora recenta perioada foarte proastă în care fondurile de la Loterie au dispărut. Acuma au apărut din nou. Deci, hai să spunem că a fost un intermezzo neplăcut și acuma lucrurile reintră pe un făgaș normal.

Am fost mulți ani în consiliul AFCN și, în alte perioade, am fost și expert evaluator și marea problemă pe care am constatat-o și pe care încă AFCN nu a reușit s-o rezolve este calitatea evaluărilor. Este adevărat că însuși cuvântul „evaluare” te duce către o anumită doză de subiectivism, care trebuie însă limitată. De aceea sunt necesare criterii. Dar evaluările AFCN sunt de multe ori contradictorii, de asta apar și foarte multe contestații, sunt inegale din punctul de vedere al responsabilității evaluatorului și al rectitudinii acestuia. Spun acest cuvânt cu tristețe, dar cu responsabilitate. În principiu lucrurile au evoluat, dar puteau să evolueze mai mult.
 
Bucharest Art Week 2015 Spaţiu Expandat, Editia a V-a, Asociatia Volum Art
  • 15 octombrie – 1 noiembrie: Expoziția ”De la confirmare la contestare. Practici artistice în spațiul public”, MNAC, etajul 4
„Arta. Memorie. Restituire", Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, în parteneriat cu Asociația Culturală Artessentia:
  • 15 octombrie – Expoziția Workshop la Cetate și în București, la Galeria 418 Gallery
Timișoara Art Encounters
  • 14 octombrie, 13.00 – 14.00 Conferință: Alex Mirutziu, Răzbunarea arhitecturii sau Când construiesc am dreptate, Galeria Mansarda16 octombrie
  • 17 octombrie, 16.00 – 19.00 Ateliere de creativitate brâncușiologică: Atelier de lucru manual II cu Vlad Cadar și Biserika, Galeria Helios
  • 18 octombrie, 16.00 – 19.00 Ateliere de creativitate brâncușiologică: Atelier de lucru manual II cu Vlad Cadar și Biserika, Galeria Helios
 Bienala Internațională de Ceramică Cluj 2015, Fundatia Ceramart:
  • 5-30 octombrie, Competitia Internațională, Muzeul de Artă Cluj-Napoca
  • 9-11 octombrie Simpozionul Internațional „Ceramică între Tradiție și Contemporaneitate", sediul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca
  • 5-24 octombrie, Expoziția tinerilor ceramiști, Galeria Casa Matei
  • 5-30 octombrie, Expoziția de ceramică a artiștilor români, la Galeria Minerva
Bienala Internațională de Gravură Contemporană:
  • 12 octombrie, ora 18.00, Vernisajul expoziției de gravură si lansarea catalogului de expoziție, Palatul Culturii Iași
My Facebook Friend
  • 15 , 17 octombrie - Muzeul Național de Artă Contemporană
HomeFest  nr. 2
  • 17 octombrie, Let’s - Yakda Pazkad & Sarah Feli  (Iran), Casa Magheru
  • 18 octombrie, Digital Game  Lilach Livne (Israel) - Digital Game, Șipotul Fântânilor nr. 4 
Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs, ediţia a IV-a
  • 17 octombrie, 19.00 – 2.00 - la Casino - Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca 
Mi-aș fi dorit să existe constant două sesiuni pe an - nu s-a întâmplat mereu acest lucru. Mi-aș fi dorit ca finanțările să capete acea dimensiune multianuală pe care ar fi trebuit să o aibă de la început, pentru că acesta a fost scopul constituirii fondului din resurse extrabugetare, din acele contribuții care dădeau posibilitatea reportării fondurilor necheltuite într-un an în anul următor. Asta însemna că poți să finanțezi proiecte multianuale, nu să le începi într-un an și să le termini pe 30 noiembrie – 10 decembrie ale aceluiași an și pe urmă să te trezești că între decembrie și februarie - mai anul următor nu se mai întâmplă nimic pentru că nu sunt proiecte care să se continue. Acest lucru mi se pare că trebuie reglementat cât mai repete. Nu trebuie o reglementare legislativă, ci o nouă abordare la nivelul echipei. 

AFCN: Cum estimați perspectivele AFCN în acest moment?  Care ar trebui să fie liniile strategice în următoarea perioadă?
D.M.:
Păi are doar zece ani, încă n-a ajuns la maturitate. Putea să ajungă la maturitate, dar au fost prea multe prefaceri, iar ultimii ani nu au fost deloc buni pentru instituție. Schimbările de conducere destul de dese, ca și pierderea sursei de finanțare de la Loterie, toate au dus la o stagnare ca să nu spun un mers înapoi, un coborâș.
AFCN a fost gândit ca un sistem de finanțare independent. Mă rog, independent... Nimeni nu este independent pe lumea aceasta, toate instituțiile sunt supuse unui sistem de „checks and balances”, de control și toate instituțiile au responsabilități. Arhitectura este simplă: există un consiliu care trebuie să aibă rolul de tampon între presiunile venite din afară, de diverse soiuri, economice, politice, culturale, de tipul „să susținem aia”, „să susținem ailaltă”, și există activitatea propriu-zisă a experților. Responsabilitatea acestui consiliu este să stabilească prioritățile de finanțare și să selecteze cei mai buni evaluatori care să poată să asigure calitatea proiectelor care urmează să fie finanțate (sigur că ceea ce se întâmplă în realitate este uneori diferit dar asta era ideea ).
A doua idee a fost ca AFCN să devină, și cred în continuare că trebuie să devină, finanțatorul public pentru proiectele de anvergură națională sau mai mari. Pentru că în acest moment (față de momentul în care s-a constituit în 2005 și în 2008, când au mai apărut niște modificări legislative) s-a introdus obligativitatea constituirii unor sisteme de finanțare asemănătoare AFCN la nivelul comunităților locale pentru proiectele de importanță locală. Proiectele de mare anvergură sau de relevanță națională ar trebui să fie finanțate de AFCN iar proiectele de importanță locală să fie finanțate de comunitățile locale pe același sistem de transparență, de egalitate, de „peer review” deci de evaluare de către experți independenți și nu de funcționari, oricât de bine ar fi pregătiți ei.
O altă idee la care eu țin foarte mult și care cred că este necesară – AFCN ar trebui să preia toate funcțiile de finanțare de proiecte culturale pe care le are în continuare Ministerul Culturii. În această perspectivă toate resursele de finanțare pentru proiecte, indiferent că vin de la bugetul de stat, că vin de la alte contribuții sau de la Loterie, ar trebui să fie grupate la AFCN care să gestioneze finanțările în aceleași condiții de tratament egal, de deschidere, de transparență și de evaluare independentă de specialitate pentru toți cei care vor să dezvolte proiecte culturale.
O altă direcție, avută în vedere de la început dar care nu s-a mai materializat, a fost aceea a asigurării de cofinanțări pentru proiectele europene care sunt câștigate de operatori culturali din România.
După părerea mea, AFCN ar trebui să fie unicul finanțator de proiecte culturale la nivel național (din perspectiva Ministerului Culturii). Mai există ICR, mai există alți finanțatori, cu cât sunt mai mulți, cu atât este mai bine, dar AFCN ar trebui să preia fondurile de finanțare pentru proiecte culturale de la Ministerul Culturii și să le gestioneze transparent și competitiv.
 
AFCN: Credeți posibil de pus în practică la modul real aceste direcții? 
D.M.:
Dacă există voință politică, se poate întâmpla de mâine, ceea ce sigur ar înseamna o maturizare destul de bruscă a AFCN. Dar eu cred că în momentul de față, cu noua conducere și noua echipă, AFCN este în măsură să-și asume această maturizare. Este vorba doar de voință politică și de viziune. Nu este ușor ca minister să renunți la un instrument ca cel de finanțare de proiecte. Nu a fost ușor nici în 2005...  
Ceea ce ar mai trebui să se întâmple ar fi să existe un sprijin metodologic din partea AFCN către finanțatorii locali pentru dezvoltarea de criterii transparente. Criteriile vor fi diferite pentru că la nivelul fiecărei autorități nevoile și prioritățile sunt diferite. Nu pledez deloc pentru uniformizarea criteriilor, pledez pentru susținerea acelorași principii în elaborarea și aplicarea metodologiilor în vederea asigurării transparenței, egalității de tratament, predictibilității și în vederea responsabilizării evaluatorilor. Aceștia trebuie să răspundă pentru modul în care selectează proiectele și își respectă angajamentul de imparțialitate. Trebuie de asemenea să existe un control al implementării proiectelor care să asigure că se întâmplă ce s-a propus de la bun început, că rezultatele obținute sunt cele scontate la incepția proiectului...
Un alt rol atribuit AFCN a fost acela de a pregăti operatorii culturali pentru a accesa fondurile europene și de a-i susține pentru a-și dezvolta capacitatea organizațională, astfel încât să fie capabili să-și asume proiecte mai mari. Și asta, indirect, s-a și întâmplat.
 
AFCN: O urare de 10 ani...
D.M.:
Evident, „La mulți ani” de 10 ani! Sunt mândră de ce a făcut acest copilaș pe care l-am crescut la început și ceea ce-i doresc Administrației Fondului Cultural Național este să privească cu încredere în viitor, să nu se lase doborâtă de eventualele perioade mai puțin faste și să-și țină aproape echipele de specialiști pe care și le-a constituit!
Să se dezvolte și să-și păstreze reputația și în timp să ajungă la nivelul modelelor de finanțatori de tip „arm’s length bodies” care m-au inspirat când am contribuit la crearea lui.
Delia Mucica este profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București. A fost secretar general al Ministerului Culturii, membră în Consiliul Fondului Cultural Național și expert evaluator. 
Facebook
Facebook
Website
Website
Instagram
Instagram
Email
Email
Copyright © *|2015|* *|Administrația Fondului Cultural Național|*, All rights reserved.

unsubscribe from this list