Copy
23 - 29 noiembrie 
View this email in your browser
Share
Forward
Buletin informativ - Administrația Fondului Cultural Național
 
    În decembrie se încheie mandatul membrilor Consiliului AFCN. Componența Consiliului s-a modificat pe parcursul celor doi ani. Cei care au contribuit în mod esențial la buna funcționare a AFCN în 2015 prin definirea strategiei și a priorităților de finanțare sunt:  Mihai  Constantin, Irina Cornișteanu, Emese Csoti, Mihai Ghyka, Catălina Guiu, Hajnalka Kerekes, Emil Pantelimon, Claudia Popa, Sorin Predescu (președinte), Ada Solomon. Dorim să le mulțumim pentru toată susținerea și expertiza cu care au contribuit și mai ales, pentru că prin determinarea cu care s-au implicat în dialogul cu Ministerul Culturii, în vederea recuperării contribuției Loteriei Naționale, acest demers s-a finalizat cu succes, deschizând astfel noi perspective nu doar pentru AFCN, ci și pentru cultura română contemporană.

     Conform prevederilor legale, domnul Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, a lansat operatorilor culturali invitația de a face nominalizări în vederea constituirii unui nou consiliu pentru perioada 2016 - 2017. Nominalizările vor fi însoţite de documente din care să reiasă reprezentativitatea operatorului cultural şi activitatea depusă în ultimii 3 ani, precum şi de un curriculum vitae al persoanei propuse. Acestea trebuie transmise până cel târziu la data de 21 decembrie 2015, la Cabinetul Ministrului pe adresa Ministerul Culturii, Bd. Unirii, nr. 22, Sectorul 3, 030833 sau prin e-mail la cabinet.ministru@cultura.ro. Mai multe informații sunt disponibile la http://www.afcn.ro/files/anunt-mcc.pdf sau pe pagina de Internet a Ministerului Culturii.
„AFCN AR TREBUI SĂ POATĂ CONSOLIDA CEEA CE A DEMARAT ÎN ACEST ULTIM AN
- interviu cu Simona Tănăsescu
AFCN: Doamnă Simona Tănăsescu ați fost – în calitate de director al Direcției Arte Vizuale – primul manager cultural care a statutat finanțarea pe baza de concurs în cadrul Ministerului Culturii. Ați urmărit îndeaproape parcursul AFCN fiind implicată în elaborarea normelor de aplicare a cadrului legal specific, în calitate de membră a Consiliului instituției sau de evaluator în cadrul sesiunilor de finanțare. Cum evaluați decada de activitate a AFCN?
Simona Tănăsescu:
Pentru a formula un răspuns corect este necesară o analiză succintă atât a istoriei acestor ani, cât și a contextului ultimei decade. Din perspectiva abordării financiare, este evident că pentru administrația centrală nu sectorul cultural reprezintă o prioritate. În comparație cu bugetele alocate altor domenii resursele destinate culturii sunt derizorii. În acești zece ani AFCN a reprezentat cu siguranță una din puținele surse de promovare, competiție și stimulare a operatorilor culturali. Înainte de înființarea AFCN, finanțarea proiectelor se putea obține aproape în exclusivitate, cu excepția direcției de Arte Vizuale, prin solicitări directe și rare comenzi publice. La început AFCN aloca bugete sensibil mai mici iar criteriile de repartizare erau mai degrabă arbitrare, în ciuda unor grile de evaluare ce se doreau echitabile și obiective. Consiliul desemnat, apoi corpul evaluatorilor, a devenit mai specializat și mult mai pregătit – chiar dacă această pregătire tinde acum să devină din ce în ce mai specializată, mai tehnică și mai limitată. Momentul în care la bugetul Fondului a contribuit copios Loteria Româna a reprezentat un punct esential și a făcut diferența. Ca instituție Administrația Fondului Cultural a căpătat nu numai know-how ci a devenit mult mai eficientă, cu o activitate mai transparentă și o comunicare mai bună. Pot spune că în ultimul an această instituție și-a întărit competențele și notorietatea, a căpătat precizie în formularea obiectivelor, devenind un factor major de susținere a creativității.

AFCN: Care ar fi aspectele problematice care ar trebui avute în vedere în viitorul imediat?
S.T.:
În afară de asigurarea coerentă și neîntreruptă a resurselor financiare este obligatoriu ca și resursele umane sa fie „aduse la zi”; instituția ar trebui întărită prin mărirea numărului de angajați remunerați decent. Consider că ar fi necesară o definire fără echivoc a domeniilor și că ar fi oportun să fie organizate întâlniri periodice cu operatorii culturali. Totodată identific nevoia instituirii unei „tribune” de dezbatere publică – fie aceasta o publicație, fie un site interactiv, fie sesiuni periodice de comunicări. Aceste măsuri ar activa legătura dintre cei ce propun proiecte și cei ce finanțează, între cei ce evaluează și cei ce produc efectiv cultura. Astfel s-ar stabili criterii, grile și direcții de aplicare a unor strategii general valabile și s-ar statua o solidaritate între artiști, corpul de evaluatori și beneficiarii culturii.

AFCN: Cum ați dori să se dezvolte AFCN în următoarea decadă/cinci ani – sugestii strategice, priorități?
S.T.:
Este momentul ca AFCN să capete o mai mare independență față de administrația centrală și de zona politică. O altă prioritate este întărirea pârghiilor prin care criteriile de judecată și aplicarea evaluării în grilele prestabilite să devină, pe cât posibil, un proces just, o „tranzacție” onestă, în beneficiul Culturii. Ar trebui avută în vedere actualizarea ariilor de finanțare ținându-se cont de modalitățile diverse prin care creația se manifestă în spațiul public, precum și actualizarea și adaptarea grilelor de evaluare acestor noi domenii. Aș dori o pregătire profesională holistică a celor ce fac parte din Consiliu, alegerea unui corp al evaluatorilor selectat pe baza dovezilor de specializare și profesionalism, dar și pe bunul renume, pe notorietate și experiență.
Ar trebui definită o strategie nouă care să fie focalizată pe stimularea și privilegierea zonelor defavorizate, pe provincie și „periferie” – fără să abandoneze centrele de excelență. Ar fi extrem de necesară separarea artelor autografe de cele alografe, stabilind linia de demarcație dintre abordările ce crează opere unicat și cele care generează serii sau prilejuiesc interpretări.
AFCN ar trebui să poată consolida ceea ce a demarat în acest ultim an și ar fi obligatoriu să își întărească vizibilitatea.


AFCN: O urare pentru AFCN...
S.T.:
Imaginea României culturale este formată din suma domeniilor artistice, din vocile singulare și din multitudinea formelor în care acestea se pot manifesta, se pot confrunta, mai presus de conjuncturale și schimbătoare criterii de evaluare. Rolul AFCN este acela de a înlesni accesul la cultură și de a încuraja dialogul dintre creatori, manageri culturali și public – prin multitudinea domeniilor artistice – în spațiul public, național, european, global. Există premize favorizante privind capacitatea AFCN de a gestiona, în viitorul apropiat, toate fondurile destinate susținerii proiectelor culturale, industriilor creative și comenzilor publice. Modele anterioare fac dovada că acest tip de activitate se poate concentra într-o singură instituție, care să coordoneze mai multe surse și mai multe genuri de programe, și care să asigure eficiența alocărilor financiare, pe tipuri distincte de proiecte. 
Doresc AFCN să ducă această misiune cât se poate de sus și cât se poate de bine.
Simona Tănăsescu a obținut titlul de doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Arte, Bucureşti, este artist, curator, manager cultural, expert în politici culturale. A fost director al Direcţiei Arte Vizuale - Ministerul Culturii în perioada 1998-2001. Din 2001 a activat în calitate de consilier pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene  în cadrul Guvernului României pe lângă Ministrul de Stat (2005, 2007), Viceprim Ministru (2010-2011), Ministrul Culturii (2009, 2014). Din 2009 este membră în Comisia Naţională pentru evaluarea managementului din muzeele de artă. Din 2012 activează ca expert evaluator de proiecte culturale și consultanță în diferite foruri naționale și internaționale. A fost membră în Consiliul AFCN 2013-2014.
Facebook
Facebook
Website
Website
Instagram
Instagram
Email
Email
Copyright © *|2015|* *|Administrația Fondului Cultural Național|*, All rights reserved.

unsubscribe from this list